Deși avem doua televizoare în casa, de mai bine de 3 ani am renunțat la uitatul la știri, emisiuni de divertisment, seriale ieftine, asa ca nu avem contract cu nici un provider de cablu TV. Am luat decizia asta mai mult pentru copii, nu am vrut sa fim familia aceea care ia cina in timp ce ruleaza stirile de la ora 19:00, nu am vrut ca ai nostri pui sa isi faca un obicei din a urmari in gol desene animate, nu am vrut sa auda diverse expresii sau sa vada imagini nepotrivite.
Cum e? Perfect! Viata fara televizor e mai cu spor! Folosim televizorul ca sa ne uitam seara de seara la un film dupa ce culcam copii, ori ca sa vada copii desene animate alese de noi, videoclipuri despre animale, plante, alti copii.
Exista zile cand nu deschidem televizorul nici pentru noi, nici pentru fete. In afara de faptul ca nu le face bine la ochisori, uitatul la televizor le consuma timp pretios – timp de joaca, de colorat, de modelat, de alergat.
O cunostinta de a mea imi spunea ca ea nu ar putea sa traiasca fara televizor, cum sa gateasca, cum sa intinda rufe daca cea mica nu are o ocupatie? Nu mai spun de faptul ca o lasa „in grija” televizorului ca sa mearga „5 minute” pana la magazin. Trist!
Noi gatim, calcam, aspiram, etc. toate trei. Uite-asa mai curatam un morcov, mai imbracam o papusa, mai intindem o rufa, mai suflam un balon de sapun, mai calcam o hainita, mai citim o poveste.
Nu cred ca ai mei copii pierd ceva fiindca nu avem canale de desene animate. Noi incercam sa le animam viata cu jucarii (au cam un tir intreg de jucarii), puzzle-uri, carti, plastelina…chiar daca pentru activitatile astea e nevoie si de mami! Sunt sigura ca va veni si ziua cand imi va fi dor sa le am mereu „printre picioarele” mele.
Pana la urma, cum sa nu-ti placa sa te joci?!
Copilaria adevarata e despre joaca!
La joaca cu voi!