Frământări de mamă

Timpul cât ești tu la grădi ar trebui
La diverse treburi utile să-l pot folosi,
Dar eu mă gândesc numai la tine:
Oare te descurci, oare ți-e bine?

Te-am pus la somn și-n loc să dorm și eu
Mă gândesc tot la tine, odorașul meu.
Oare visezi frumos, oare ești învelit bine,
Oare-i suficient de cald în cameră la tine?

Ești mare, ești la casa ta,
Iar eu, în loc să-mi fac de lucru în căsuța mea,
Mă gândesc, copile, tot la tine
Și mă frământ din nou „Oare ți-e bine?”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *