Anul in care mi-am dat voie

Mi-am dat voie

Mi-am dat voie să respir înaintea ta,
Să mă așez și să rămân așa
Și tu nu te-ai supărat,
Nici n-ai plâns, nici n-ai plecat!
Ai rămas copile lângă mine
Și mi-ai șoptit că și așa e bine!

Mi-am dat voie să aleg,
Să nu mai obosesc, să nu mai alerg,
Să mă văd, să mă plac,
Să nu-mi mai zic mai bine tac
Și tu ai înțeles atât de bine
Și ai rămas de mână cu mine!

Mi-am dat voie să adorm zâmbind
Și să mă trezesc iubind,
Iubind viața mea cu voi
Trăită haotic, dar vioi,
Și tu ai zambit împreună cu mine
Și asta înseamnă că ce fac eu, fac bine!

Anul acesta care sta sa plece a fost pentru mine cel mai frumos an de cand avem copii. A fost anul in care nu mi-a mai fost greu, anul in care m-am simtit inteleasa si apreciata, anul in care am comunicat excelent cu copiii, anul in care ei au devenit tot mai independenti si eu tot mai putin trasa in toate partile de dimineata pana seara.
A fost anul in care m-am asezat dimineata si am baut cafeaua langa tati citind wall-uri sau scriind rime, nu stand sprijinita de blat ca sa pot interveni daca cineva isi scapa servetelul sau mai vrea miere in ceai.
A fost anul in care am ramasa in pat in diminetile in care menstruatia ma facea sa ma chircersc de durere si l-am lasat pe tati sa le puna unt pe paine chiar daca el nu le taie coaja mai intai.
A fost anul in care de black friday nu am deschis prima data pagina cu jucarii, ci pe cea cu pantofi.
A fost anul in care nu am mai stat cu ele in apa la mare ci le-am supravegheat balaceala de pe sezlong in timp ce savuram frappe dupa frappe!
A fost anul in care le-am lasat sa se imbrace singure dimineata ca sa am timp sa imi pun rimel pe gene.
A fost anul in care nu le-am mai facut alta mancare fata de ce mancam eu si tati, nu le-am mai ales morcovii din ciorba si nici nu le-am mai dat eu jos coaja de la portocala.
A fost anul in care nu am mai baut cafea proasta de la cafeneaua care are un spatiu de joaca, ci cea mai buna cafea din oras cu prietenii nostri si cu copiii alergand printre mese.
A fost anul in care am ras mai mult decat am fost nervoasa!
A fost anul in care mi-am dat voie sa traiesc cu ele, nu doar pentru ele… si astea ne-a facut mult bine! Suntem cu totii senini, sanatosi si voiosi si asa vrem sa fim si in Anul ce vine! Acesta e telul meu pentru Noul An, sa pot continua pe cararea asta care imi face bine si mie si lor fiindca nu mi-a fost tocmai usor sa imi reconfigurez traseul pe care mergeam ca o closca bezmetica, obosita si stresata!

Da-ti voie, mamico! Meriti!

Florentina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *