Două mânuțe moi, strengare,
Mi-au întins buzele atât de tare
Într-un zâmbet mare, evident,
Ce l-am acum pe față permanent.
Pașii tăi mici, năzbâtioși,
Îi simt țopăind voioși
Pe sufletu-mi prea plin de fericire,
De dragoste și împlinire.
Părul tău auriu, buclat,
Cu-al sau miros m-a fermecat.
Și ca o doză de ibuprofen
Mi-a transformat durerea-n zen.