Tu nu știi, dar trebuie să știi
Că o perioadă mai frumoasă nu vei mai trăi!
Așa cu nopți albe și multă oboseală,
Cu mofturi și plânsete și nebuneală.
Așa cu multe vase fiindcă tot încerci
Să-i dai și orez și supă și terci
Și el tot la pieptul tău visează
Așa că nu papă nimic și te stresează.
Așa fără nani la de ora nani
Și cu treburi o mie care o așteaptă pe mami,
Dar cu mult roz în obrajori
Și cu cârlionții după care mori,
Cu mânuțe pufoase ca pâinea de casă
Și cu ochi care urmăresc și nu te lasă!
Ține-l în brațe și privește-l bine
Clipele astea nu se mai întorc la tine!