Autor: Doicopii

Al meu știe deja de toate
Chiar și la șireturi poate
Să se lege
Și dezlege
Și mai știe
Deja să scrie.
Și mănâncă chiar și ciorbă
Și nu mă-ntrerupe din vorbă.
Și nici nu stă pe telefon
Și toată noaptea doarme beton!

Mămici, copiii nu vi-i comparați
Nu vă necăjiți, nu vă întristați
Că nu știu ce încă nu face,
Care-i graba?! Hei și ce?!
Tu iubește-l, doar atât!
De toate va învăța curând!

Când sunt supărată și tristă și îngândurată
Mă simți, mă vezi și vii îndată,
Mă mângâi cu mânuțele tale mici
Și cu ele mă vindeci, mă repari, mă ridici!

… de la nesomn sau de la oboseală,
De la menstruație, sau de la plictiseală,
De la strâns prea multe jucării
Sau ascultat doar muzică de copii,
De la lipsa de cofeină sau de vin
În compania amicilor, măcar puțin,
De la dor de o baie adevărată
Sau de o vacanță neprogramată,
De la atâtea pireuri și atâta alăptat,
De la plâns, mofturi, țipat,
De la muci și febră și roșu în gât
Și mai am câteva, dar ajunge și-atât!

De ce plângi puiuțul meu!
Fiindc-am făcut ceva rău:
Mi-am uitat temele acasă,
Doamna va fi tare furioasa!

Tu minune cum să plângi
Pentru un caiet cu dungi?
Să vezi la mine acuși ce jale
Că am uitat pastila pentru șale!

Mami, tu îmbătrânești?
M-ai întrebat tu într-o doară.
Da, dar e frumos să-mbătrânești
Lângă așa o dulce fețișoară!

Doamne, din câte am înțeles,
De la mami care se roagă des,
Tu ne salvezi și ne aperi de rău
Și azi am nevoie de ajutorul tău:
Uite vezi aici în bolul cu ciorbiță
E ceva negru cu ecran și o fetiță,
Fetița aceea sunt eu și acel ceva
E jucăria favorita a lui mama mea!
L-am găsit colea și m-am gândit
Să văd dacă e bun pentru plutit!
… nu a plutit, doar s-a înnegrit!

Vai câte ți-aș povesti
Mami, de-aș putea vorbi!
Ți-aș mulțumi în primul rând
Că te-ai rugat atâtea nopți la rând
Să mă trimită Cel de Sus la tine
Și promis că vei avea grijă de mine.
Apoi pentru burtica primitoare
Și vocea ta liniștitoare
Și pentru lapticul hrănitor
Care mă ajută să cresc mai cu spor.
Mulțumesc și pentru nopțile în care
Deși aproape adormi în picioare
Mă plimbi și-mi cânți și îmi zâmbești,
Mă pupi și-mi spui că mă iubești!
Pentru răbdarea cu care mă crești,
Și pentru cât de bună ești!
Da, mami, de-aș putea vorbi
Mai întâi ți-aș mulțumi!

Sunt zile când clachez
Și plâng, zicându-mi că e greu
Dar mă îmbărbătez
Îndată ce te văd copilul meu!

Sunt zile când oboseala
Efectiv mă doare
Dar tu-mi încaleci poala
Și-mi bei copile tot ce doare!

Sunt zile când am de făcut
Multe, atât de multe,
Dar tu-mi adormi la sân tăcut
Și treburile se fac dispărute!

Mă vindeci, mă ridici
Și-mi furi din greutăți,
Mă-nalți spre cele mai senine bolți,
Și fericirea pură mi-o arăți!

Mânuța ta e pentru inima mea
Precum o acadea!
O îndulcește
Și o înveselește!

Indiferent de ce se spune:
Toate mamele sunt bune!
Toate mămicile se trezesc
Cu gândul la puiul ce-l iubesc.
La fel cum toate merg la somn
Cu gândul la puiul de om!