Parenting cu rimă
Mami si noi doua
Ah ce bine-i să fii mic:
Ai o problemă – plângi un pic
Și mami îți bagă țițica-n gură
Și, brusc, viața ta ia o altă întorsătură:
Totul e bine, totu-i frumos,
Totul e dulce și delicios!
Cum ar fi oare
Să treacă toate cu lăptic tic și când ești mare?!
-Iubi, vreau cizme lungi!
Fiindcă știu că în ele ai să arunci
Multe lucruri frumoase pe care
Știi că mi le doresc și chiar am răbdare
De la Moș Nicolae să le primesc
Fiindcă am fost cuminte și pe Moș îl iubesc!
-Și dacă ți le aduce Moșu’ de ce-mi zici mie?
Uite-mă n-am nici barbă, nici chelie!
Și dacă tot îți aduce de toate
Să-ti ia el și cizme ca Iubi nu poate!
Tărie de carcter,
Altruism, un sold prosper,
Răbdare și iar răbdare
Când tot primește altă scrisoare
Și cumpără cuminte tot ce acolo-i înșiruit
Deși știe că Moșu’ va fi cel prea iubit!
Încape o clătită cu dulceață
Și mulți pupici pe-a ei cleioasă față!
Încape un măr tăiat bucățele,
Amestecat cu pupici pe mâinile ei mititele!
Mai încape un pireuț cu chifteluțe
Și alți pupici pe fălcuțele ei grăsuțe!
Încape, deși n-ai zice și un iaurțel
Și un pupic pe nasu-i mititel!
Apoi dacă apeși bine încape și un borșuc cu pâine
Și ultima tură de pupici moi până mâine
Vine o vreme când nu-ți mai dorești
Pempersi la ofertă să găsești,
Nici să-ți stea părul mai bine,
Nici să doarmă noaptea fără tine…
Se-așează toate încet-încet
Și nu mai stai lipită de parchet
Cu o jucărie într-o mână și-n alta o cafea
Ridicând din cuburi castele pe podea.
Vei sta zâmbind în ușă uitându-te la el
Cum citește singur-singurel,
Cum unește piese de puzzle liniștit
Sau cum te strigă să vezi ce a descoperit!
Copiii cresc
Și ne uimesc!
Și ne dau timp să ne recuperăm
Și ne dau timp să-i admirăm!
Atâtea reproșuri îmi fac:
Că am strigat când trebuia să tac,
Că am gătit mai mult decât ne-am jucat
Și iar nu ți-am reparat cățelul stricat.
Că ți-am făcut baie cam târziu,
Pe la ce oră nici nu mai știu!
Sau că am insistat să papi supa toată
Deși știu că nu-i mâncarea ta preferată,
Nici nu am putut să-ți citesc
Fiindcă simțeam că atipesc
Și aș fi vrut să fac duș înainte să dorm,
Iar tu puiul meu de om,
M-ai luat în brațele tale mici
Și mi-ai umplut stomacul cu furnici
Din acelea care te gâdilă a fericire,
A iubire și a împlinire,
Fiindcă mi-ai arătat că după toate astea mă iubești:
– Mămico ce minunată ești!
E dimineață.
Afară natura prinde viața
În casă, între mine și el
Doarme cuminte un bebel,
Iar eu privindu-l mă topesc
De cât de frumos e și cât îl iubesc!
Ce înseamnă să fii o mamă perfectă?
Înseamnă o mamă prezentă!
Fii lângă el la prima oră cu un pupic,
Joacă-te mult, acum cât încă-i mic,
Ține-l în brațe și zi-i că îl iibesti
Și la culcare îți va spune ce mamă bună ești!
Că mamele bune
Au cearcăne mari,
Poartă colanți bizari
Și părul vâlvoi
Precum un măturoi
… dar nu-i cazul la noi:
Noi suntem mămici moderne
Nu mai avem fețele terne,
Din contra – suntem mereu chic
Și avem în brațe un pui mic
Care va ști când va crește mare
Ca a fi părinte e o binecuvântare!
E târziu dar cui îi pasă
Când mămica mea frumoasă
Îmi dă sân și îmi zâmbește
Și-mi spune că mă iubește!
N-o țin trează pân’ la ziuă
Doar înc’ o oră, cel mult două…
Și apoi mă culc și eu
Până la 5 dimineața când vreau țițică din nou!