E 9 fara 10, copiii ar trebui să fie la somn,
Dar eu nu știu dacă vreodată o să mai dorm
La câte mai am de făcut
Mă simt de parcă ziua abia a început!
Le calc cămășile pentru mâine,
Le pun niște nutela pe pâine,
Tai și un măr, le pun și apă
Le verific ghiozdanele și văd că lipsește o mapă,
Le spăl pe dinți și le ajut cu bideul,
Le schimb chiloțeii, la una și maieul,
Îmi aduc aminte că mâine au engleză
Și repetăm puțin, așa în viteză.
Apoi le învelesc și dau să plec
Când mă roagă una să mă aplec
Ca să-mi șoptească un secret la ureche:
Ar vrea să-i citesc din cartea cea veche,
Cu foile galbene și povești prea lungi
Pentru care îți trebuie ore la sfârșit să ajungi,
Mă bag între ele și citesc puțin
Cu gândul la o ciocolată și la un pahar cu vin…
Și uite așa se face zece
Și mie acum prin cap tot ce-mi trece
E un gând despre somn dulce sub plapumioară,
Dar îl alung seară de seară
Căci mă așteaptă tati în cameră la noi
Să stăm împreună, puțin, doar noi doi.
Și după un rând de ciocolată și un spălat rapid pe dinți
Ne culcăm obosiți, dar fericiți!
Altă viață
Nu-i așa de diferită viața mea
De când a apărut un bebeluș in ea:
Poate doar nopțile albe ce s-au înmulțit,
Și diminețile care încep când abia am adormit
Și continuă fără cafea,
Că deh, cofeina pentru bebeluș e rea.
Și prânzul e ușor altfel
Fiindcă n-apuc să gătesc, pap doar un iaurțel,
Iar după-amiezile, ce să mai zic de ele,
Când doarme bebe nu-s așa de grele,
Doar că el doarme în reprize multe,
Unele mai lungi, altele mai scurte
Și iată seara a venit
Și eu sunt tot cu pijamaua în care aseară (n-)am dormit
Și pe care mi-o stropește bebe la băiță
Când dă din piciorușe în cădiță
Așa că o schimb și sper noroc să-mi poarte
Să dorm măcar 1 oră astă noapte!
Bună dimineața, mami!
Bună dimineața, mami! Ești gata pentru o nouă zi?
Îți promit, la fel ca ieri și azi distractiv va fi!
Vom lua masa împreună și-n timp ce tu vei bea cafea
Eu voi gusta puțin din griș și îți voi cere altceva!
Și tu-ai să-mi faci brânză cu bănănănică
Din care am să iau doar o gură mică!
Și am să pun lacăt la guriță
Ca tu să-mi pui lapte în caniță
Și un pișcot de bebeluși în mână
Sperând că asta va fi alegerea cea bună…
Dar după-o gură de laptic
O-mping din fața parcă zicând „nu vreau nimic”,
Ridic mânuțele să mă iei în brațe
Și-mi dai sân zicând că-ncepem diversificarea mâine dimineață!
Fata lui tata
Vă-ntrebați de ce-s atât de alintată?
Pentru că tata și-a dorit o fată!
Imediat ce mami i-a dat vestea cea mare
În casă a-nceput adevărata transformare:
Roz pe pereți, pe lămpi și pe perdele,
Mov pe fotolii și pe canapele,
Puțin sclipici pe ici-colea
Și acum arată ca un castel Disney casa mea!
Ador să fiu bebelușul tău!
Știu că plâng și mofturesc
Și parcă mult prea des răcesc.
Că nu mănânc deloc legume
Și că nopțile cu mine nu-s cele mai bune.
Știu, mami că te-ai supărat
Când am vărsat lapte pe pat
Și când mi-am dat pampersul jos
Deși aveam un puturos.
Știu că nu-ți place când mâzgâlesc
Pe pereți și pe orice carte găsesc
Și nici când te trag de păr la alăptat
Sau când îți boțesc tricoul abia-abia călcat.
Știu, le știu pe toate și-mi pare așa de rău,
Dar tare mult îmi place să fiu bebele tău!
În lung și-n lat!
În lumea asta lungă caută tu cât vrei
Nu ai să găsești vreodată alți 2 prichindei
Mai buni și mai frumoși decât sunt ai mei!
Și nici în lumea largă dacă ai să te duci
Îți promit tot n-ai s-apuci
Să găsești alții mai cuminți, isteți și dulci!
Nu uita de ghiozdan!
E prea greu ghiozdanul, mi-l poți duce tu?
E așa de mică … Cum să-i spun nu?!
Îi dau pupic, îi fac cu mâna și plec
Ajung acasă și când mă aplec
Să îmi dau papucii jos
Îmi cade în cap ghiozdanul unui mofturos!
Pornește centrala!
Hei, unde ti-e rochița aceea de noapte
Care nu-ți acoperă dantelele toate?
Ehe, cea roșie, de satin? E la naftalină,
E frig… și încă n-aud centrala-n surdină!
O iau pe mine chiar acum,
Dacă-ți faci până-n balcon drum!
Nu pornim centrala! mai bine-ți admir izmenele
…. la cât s-au scumpit utilitățile!
Ghiozdanul buclucaș
Descui ușa și se poticnește
Este ceva acolo care o oprește
Imping mai tare și dau de-un ghiozdan
E al piticului din primul an
– Cum e posibil că parcă-l avea
Și-n timp ce mă-ntreb mă sună cineva
E doamna învățătoare
Care îmi spune ca piticul plânge tare
Fiindcă ea crede că cineva
I-a furat ghiozdanul ce-n spate-l avea!
Îi spun că-i acasă și ca s-o liniștesc
Îi dau o poză cu ghiozdanul pe care scriu de tipar TE IUBESC!
Cât bebe doarme
Îi aud cum vorbesc
În șoaptă ca să nu mă trezesc:
-Îți vine să crezi, draga mea,
E-atât de dulce, ca o acadea!
-Și-atât de micuță
Ca o furnicuță!
-Și-atât de frumușică
Fix ca a ei mămică!
-Ba ca al ei tătic,
Pe care-l ador și-i dau un pupic!
Sunt mică dar am să cresc
Și când am să învăț să vorbesc
Am să le spun și eu cât îi iubesc!