Parenting cu rimă
Mami si noi doua
Vorbește mult, răstoarnă, țipă,
Nu stă locului o clipa!
Tu repeți mereu „nu-i voie!”
De parcă-l crești pe domnul Goe!
Te copleșește, te zăpăcește,
Ba mofturește, ba îți zâmbește…
Așa că nu e de mirare
Că te trezești vorbind prea tare.
Scazi gradul volumului
Dând pupic piticului!
Mirosul lui ți-aduce-aminte
Cum știe el să se alinte,
Cum doarme ca un îngeraș,
Cât e de mic și drăgălaș!
Poate că nu mai sunt cochetă
Ma limitez la jeans și o jachetă,
Am riduri fine-n jurul ochilor
Și fire argintii în par.
Nu mai ajung la manichiură,
Nici nu mai port cea mai mica măsură.
Poșeta mi-e acum un rucsăcel
Ca să-mi încapă jucării în el.
N-am timp de presă, de mondenităti,
De diminețile în pat de alte dăți.
Am schimbat clubul pe cofetărie
Și buticul șic pentru o librărie.
Miros a Cocolino, nu mai am Chanel,
Probabil pentru tine miros cam la fel
…și multe, cred ca toate, s-au schimbat
Totuși abia acum sunt fericită cu adevărat!
O viață-n colanți,
Mai mereu pătați,
Pete ca o hartă
Care îți arată
Joacă pe covor,
Colorat cu spor,
Înghețată bună
Gustată împreună,
Lacrimi, muci și bale,
Borș sau cereale,
Lipici ori sclipici,
Sau doar cleioși pupici!
Petele nu-s murdărie,
Petele-s copilărie!
Puricuț e necăjit
Cățelul l-a fugărit,
Pisica îl ocolește
Când pe drum îl întâlnește,
Iepurașul, vulpea, ursul,
Șoricelul, măgărușul
Îl văd ca pe-o arătare
Care pișcă foarte tare.
-Dragi prieteni mari și mici
Nu vă pișc, vă dau pupici!
Tu lapte-n păhărel,
Eu lapte în cafea,
Totuși nu bei din el
Zici că vrei altceva!
Spăl vasele de-aseară,
Tu pare că te joci.
Ma strigi că vrei afară:
-„Le speli când te întorci!”
Pe blat multe legume
S-ajungă-n borș așteaptă
Dar tu ai chef de glume
Și mă mai strigi o dată!
Îmi trebuie la baie
Si-n drumul meu grăbit,
Cu vocea ta vioaie
Mă strigi, vrei la iubit!
Te las în pat la nani,
O carte-mi pregătesc,
Dar parcă fără mami
Sa dormi e nefiresc!
Ramai puțin cu tata
Eu merg să fac un duș,
Tu vrei să-ți cant cu roata
Degeaba-ți zic „acuș’!”.
E ora două noaptea
Și eu dorm iepurește
Ai uitat să-închizi cartea
Și asta te trezește!
Mă întrerupi din toate,
Dar nu-i cu supărare!
O să-ți arat cum este
Când o să crești mai mare!
Daca nu ati fost cu cel mic la Dino parc, TREBUIE sa mergeti! Noi am fost in vacanta de Paste si ne-a placut mult de tot. Atat noi cat si copii am fost impresionati de parc, totul, absolut totul e foarte bine realizat. Fetita noastra mica e fan dinozauri asa ca pentru ea surpriza a fost si mai mare. Chiar m-am simtit mandra ca avem asemenea parc la noi in tara. Am atatea sa va scriu ca nici nu stiu cu ce sa incep!
Parcul este in Rasnov, in padure, este foarte mare si (inca o data) foarte frumos! Biletele de intrare costa 28 Ron pentru adulti si 22 Ron pentru copii mai mari de 3 ani, prichindeii sub 3 ani intra gratuit.
Circula un mit in online cum ca e aglomerat si cozile sunt interminabile… FALS! Noi am ajuns si in 3 minute am luat bilet si am intrat, desi era Paste si destul de multi amatori de dinozauri. Am zis ca am ajuns, dar n-am zis cum, intr-un mod original si distractiv – cu un trenulet tras de un tractor, copiilor le-a placut mult si trenuletul…Ca sa nu mai zic ca ne-a ajutat enorm cand am plecat din parc. Mai exact piticania noastra nu ar fi vrut sa plecam, dar cand i-am spus ca mai mergem o data cu trenuletul s-a rezolvat.
Cum e in parc?! De vis! In primul rand foarte curat, atat in zonele din aer liber cat si in cladirile parcului, inclusiv la baie si la restaurantul parcului. In al doilea rand e proiectat foarte Kids-friendly…cei mici sunt in siguranta pe oriunde s-ar zbengui sau catara. Gasiti o zona cu leagane, tobogane, tiroliene, etc. de calitate, potrivite chiar si pentru cei mai micuti vizitatori. Nimic nu era defect, toate erau din materiale de calitate, joase, cu margini rotunjite, total inofensive. Chiar mi-a atras atentia ca suruburile, toate, aveau capace de protectie rotunjte.
Dinozaurii – spectaculosi! Uriasi, multi, realisti, curati(cred ca cineva le face dus saptamanal), unii se misca si scot zgomote specifice. Fetitelor noastre le-au placut…mult! Atentie din cand in cand sunt pancarde care va sfatuiesc sa nu calariti dinozaurii, pe motivul ca nu ar fi caluti de calarit 🙂 cred doar ca vor sa ne tina piticii in sigurata, fiindca dinozaurii chiar sunt in marime naturala, adica foarte mari…asa ca nu ai vrea sa te trezesti ca iti trebuie o scara ca sa iti recuperezi micutul care s-a catarat pana la urechile gigantului.
Exista in parc tot felul de poduri din lemn pe care copiilor le-a placut sa se plimbe si multi-multi copaci transformati in diverse personaje, gen Stick-man, cu ochi, maini, etc.
Noua ne-a mai placut zona vulcanului – un vulcan care scoate abur, gata-gata sa erupa si o portiune unde poti simti vibratiile unui cutremur.
Angajatii – foarte draguti, bine pregatiti, cu uniforme si multi! Din cand in cand prin parc se plimba oameni deghizati in dinozaur care ii amuza teribil pe cei mici.
Tiroliana – arata bine, noi nu am incercat-o fiindca puii nostri sunt prea mici, dar copilasii care se dadeau in tiroliana erau extaziati.
In parc mai exista ateliere de creatie unde cei mici pot desena, decupa, decora dinozauri si nu numai.
Gasiti in parc inghetata, suculet, apa sau popcorn la preturi de bun simt.
Papazaur – restaurantul parcului! noua ne-a lasat o impresie buna… am stat afara la terasa, am fost serviti cu promptitudine si cu zambetul pe buze, iar mancarea a fost buna si la preturi accesibile. Acum nu va inchipuiti ca o sa gasitu aici rata confit cu piure de nustiuce si trufe dar daca dupa atata alergatura prin parc vi se face foame puteti manca ceva bunut, preparat corect, proaspat.
Zona de shop – daca vreti o amintire pentru cel mic de la parcul dino aveti de unde alege. De la plusuri frumoase(50 lei) la tot felul de figurine mai mari sau mai mici(in jur de 10 lei), carticele, puzzle-uri, etc.
Noua ne-a placut la Dino, vom mai merge, si daca e dupa mine cred ca e cel mai frumos loc de mers cu copii din Romania! Recomand!
MamiFlor
Știți deja ca imi place L’oreal pentru parul meu! Sunt mare fana a produselor profesionale L’Oreal pe care le comand online, dar când am aflat de un șampon 3in1 mi-am zis ca trebuie sa-l testez. Îmi place sa am grija de parul meu, îl răsfăț cu șampon de calitate, la fel cu cel mai bun balsam, îl vopsesc doar la salon, îl mângâi cu ulei înainte de pieptănatul cu peria electrica, dar trebuie sa recunosc ca nu am timp și pentru tratamente… asa ca mi s-a părut geniala oportunitatea de a-i face tratament la duș.
Nu va mai țin în tensiune – îmi place mult șamponul, încă nu știu dacă mai mult decât cel profesional, dar îmi place. Multa lume se plânge ca nu face spuma, eu nu am avut nici o problema cu asta, obișnuită de la gama Professionnel care nu face spuma ca șampoanele obișnuite… ma spal pe par nu spăl vase, dacă îmi curata si îngrijește parul nu am nevoie de spuma. Gândiți-vă la șampoanele pentru bebeluși, nu fac atât de multa spuma, dar perișorul lor rămâne curat și parfumat.
Mai bârfește lumea ca e nevoie de o cantitate prea mare de șampon si astfel se termina prea repede recipientul! Lumea vorbește prostii! Sunt sigura ca cine a făcut afirmațiile acestea nu a încercat sa folosească o cantitate obișnuită de șampon ci din cauza ca nu „se vedea” spuma a tot adăugat șampon! Nu e nevoie de o cantitate mai mare, eu am parul lung și folosesc aceeași cantitate de L’Oreal Elseve Low Shampoo ca la orice alt șampon. Aveți încredere, spălați normal, lăsați sa acționeze cat va spălați pe restul corpului, mai numărați pana la 10(glumesc!) și parul e gata. Ștergeți parul frumos, tapetând nu frecând, asta știu de la salon, parul e sensibil, îl deterioram dacă insistam cu prosopul, apoi e gata de uscat, aranjat și de furat priviri admiratoare.
Parului meu i-a plăcut noua gama, am început cu Total Repair 5, dar sunt curioasa sa testez și cel pentru par colorat sau cel pentru nutriție intensiva.
Menționez ca acest articol NU este o reclama, nu-i treaba mea sa promovez șampoanele L’oreal, doar merita sa ii laud!
Răsfăț pentru par!
MamiFlor
-Urmează Pastele sa știi,
Vine cu multe bucurii!
Cu cozonaci și cu sarmale
Și niște ouă speciale!
Vor fi frumoase, colorate
Le așezăm în coș pe toate!
-Eu alte ouă îmi doresc
Oua Kinder se numesc!
Și eu am visat! Acum 5 ani, la nici 6 luni după ce renovasem un apartament de 90mp ne-am gândit ca e prea mic, prea banal, prea la bloc pentru doi tineri și un bebeluș…offf dacă as fi știut ca de fapt era perfect pentru noi!!! Ce-am făcut? Ne-am hotărât ca vrem la casa și ne-am apucat de cautat teren…. mult teren, măcar 1500mp, ca sa ne ajungă pentru tot ce visam noi. Si ce visam? Iarba multa, pomi multi, legume, flori, chiar și câteva găini bio pentru oua bio! Am zâmbetul pe buze acum fiindcă îmi dau seama ce naivi am fost… ne-am gândit doar la partea frumoasa și nimic în viata nu are doar o parte frumoasa!
Pentru ca voiam o suprafața mare ne-a luat ceva vreme sa găsim un teren, cam 6 luni. Am crezut ca ne-am cumpărat colțișorul nostru de Rai, 1600 mp, cu vedere la munte, în zona de case a orașului! Eram atât de încântați!
Am mers la arhitect și căsuța micuță la care ne gândisem noi s-a transformat într-una mare cu garaj dublu cu terasa, beci si multe camere! Am început sa construim și a fost greu, firmele serioase de construcție sunt imposibil de găsit, asa ca am schimbat câteva…dar după 1an și jumătate eram mutați acolo si distracția avea sa înceapă! Intre timp familia noastră s-a mărit… aveam acum un pui de 3 si unul de 1 an, vârstele perfecte pentru locuit la casa cu etaj. E distracție maxima cand una vrea sus și una vrea jos, când ele dorm sus și tu ești jos, când scările devin distracția lor preferata. Apoi sunt la varsta când mânuțele lor mici si cleioase vor atinge pereții prosperat văruit, jucăriile aruncate se vor opri in ușile noi si extrem de scumpe, plantele mici si sensibile vor simți ce înseamnă tălpițele lor jucăușe… ați înțeles unde bat! 🙂
Atât eu cat si soțul meu ne-am născut si am crescut la bloc asa ca nu prea aveam idee ce înseamnă sa stai la curte. Înseamnă in primul rand multtttaaaaaaaa treaba, multe cheltuieli si un soi de responsabilitate anume… fiind construita de la zero de noi a devenit parte din viata noastră, a devenit cumva mai mult decât o casa! Am asigurat-o, i-am montat alarma(si sa vedeți ce draguț este când ești in concediu la mare si iți suna alarma!), ne-am sacrificat timpul si banii pentru ea.
In al doilea rand am ajuns dependenți de mașină, grădinița copiilor era in centru asa ca măcar 2 drumuri pe zi făceam ca sa le ducem si sa le aducem…dar de obicei nu erau doar doua, mai mergeam pentru cumpărături, facturi, prieteni, consultatii, etc.
Am spus ca e multa treaba la casa, mai multa ca la apartament. Casa fiind mai mare decât un apartament curățenia durează mai mult! Ai de aspirat etaj si parter, de șters scări si de curățat multe geamuri. Terasa si garajul au si ele nevoie de curățenie, trotuarele si ele.
Curtea cu multa iarba…Doamne cat timp ne-a furat din viata iarba! Începând din martie si pana târziu in octombrie e nevoie de multa apa si de mult timp petrecut la împins mașina de tuns iarba! Noi am ales sa udam curtea cu aspersoare, dar fără automatizare(ne-ar fi costat mult) asa ca nu puteam sa plecam prea mult de acasă vara fiindcă ni s-ar fi uscat iarba! O iarba frumoasa mai are nevoie de fertilizări si de erbicidări care costa sau papa timp.
Pomii si plantele din curte au si ele nevoie de multa atenție, fertilizări, tunderi, tot felul de tratamente.
Știu ca pentru necunoscători, sau pentru cei care stau la casa dar primesc ajutor de la părinti, pare ca vorbesc aberații, dar noi pur si simplu nu ne-am adaptat! Amândoi lucram, asa ca job plus copii, plus treburile în și pe lângă casa au ajuns sa fie copleșitoare.
Acum o luna am vândut-o, din fericire ne-am recuperat toți banii pe care i-am cheltuit cu ea! Ne-am mutat din nou la apartament, in centru… si acum aici mi se pare Raiul pe pământ.
Cred ca statul la bloc e în ADN ul nostru, si ADN-ul mai greu de păcalit! Noi nu ne-am adaptat, nu vedem asta ca pe un eșec si ca pe o experienta de viata! Am încercat, dar nu a fost sa fie, nu s-a creat chimia aceea dătătoare de fericire intre noi si statul la casa! Poate dacă am fi ales sa ne cumpăram o casa mai mica, pe un teren mai mic, mai in centru sau daca am fi avut ajutor, lucrurile ar fi stat altfel!
Va scriu despre experienta mea fiindcă vad ca e un trend mutatul la casa! Tot mai multa lumea visează la asta, dar oare isi închipuie cu adevărat ce presupune schimbarea aceasta? Își asuma toată lumea cheltuieli mai mari, la toate utilitățile? Își asuma toți visătorii aceștia timpul pe care statul la casa il consuma? Dependenta de mașină? Copii voștri chiar își doresc asta? Credeți voi ca ei vor fi mai fericiți la casa? Ai mei ieșeau mai puțin afara la curte decât ies la bloc,tot mai mult le place in parc cu alți copii. Si ei au fost încântați de relocarea la apartament.
Noi am fi vrut sa ne spună cineva cat de mult difera stilul de viata când stai la casa fata de cel de la apartament… nu știu dacă i-am fi ascultat, dar poate ne-ar fi dat de gândit! Privind în urma cred ca ideal ar fi fost sa inchiriem o casa si sa vedem dacă într-adevăr e pentru noi.Visezi sa te muti la casa?
Nu vreau sa sperii pe nimeni, poate pur si simplu noi nu ne-am adaptat, asta nu înseamnă ca voi, cei care visați sa va mutați la casa nu o sa va adaptați, dar sfatul meu e sa va gândiți la asta cu mult pragmatism, fiți realiști, învârtiți-vă visul pe toate părțile, încercați sa va imaginați o săptămână din viata voastră la casa, cu bune si cu rele.
Spor la visat!
MamiFlor
Daca tot e luna în care sărbătorim femeia și mamele în special m-am gândit sa scriu despre o teorie care e foarte la moda în zilele noastre, aceea cum ca nu suntem mame bune pentru ai noștri pui fiindcă ceva din subconștient ne face sa acționam de multe ori asa cum acționau mamele noastre… care nu ne-au crescut tocmai bine. (Da sunt ironica!)
Nici mama mea nu a fost numai lapte si miere, dar de aici pana la a da vina pe ea ca nu-mi iese mie scorul mare la testele de parenting modern e un drum tare întortocheat! Înțeleg rolul psihologiei, a terapiei, al introspecției, dar pe asta nu prea imi bine sa o aprob! Nu numai ca mi se pare o abordare care strica relații, bune-rele, relații de familie pana la urma, aduce învrăjbire, resentimente, frustrări, cauzează durere și de o parte si de alta(ma refer și de partea celor ce sunt acum mame si de partea mamei-mamelor…înțelegeți voi :)). Apoi eu nu înțeleg si cum un sentiment negativ (cand dai vina pe cineva sigur nu o faci cu cele mai bune gânduri) ne poate face bine?!
Părerea mea vis-a-vis de acest subiect e următoarea: ne e greu ca si mame fiindcă e ceva nou, ceva pur si simplu greu! Da, e greu/copleșitor pur si simplu sa porți atâta responsabilitate și atâta grija concomitent cu atata iubire! E atât de greu fiindcă noi vrem sa le oferim totul din toate punctele de vedere, și um ar putea fi asta usor?! Asta ar trebui sa fie singura explicație, nu e vina nimănui!
Excludem acum acele cazuri de mame abuzive, violente care cu siguranță își marchează copii pe viata, dar restul mamelor noastre au fost mame normale, care ne-au crescut după „standardele” de atunci. Iar dacă „standardele” s-au schimbat asta nu e vina lor! Nu?!
Eu zic asa – dați puțin timpul înapoi! Sunt sigura ca exista amintiri atât de dragi cu mama voastră, nu doar ca nu au făcut niște lucruri dintr-o lista care atunci nici nu exista! Eu imi amintesc cu drag ziua mamei pe vremea când eram copil, strângeam bănuți ca sa ii cumpăr flori mereu, ma emoționa ziua de 8 Martie. Daca pe atunci eram mulțumiți de el, de mamele, noastre eu cred ca asta e tot ce contează, și-au împlinit misiunea. Multe dintre aceste mame vor acum sa fie bunici pentru copii voștri, asa cum știu ele, dar nu sunt lăsate fiindcă „dacă nu au fost mame bune, cum ar putea fi bunici bune?”. Trist, fiindcă copii noștri au nevoie și de bunici, tânjesc după bunici!
E greu și atât!
MamiFlor