Categorie: Poezii

Din borcanul cu oțet,
Într-un bol mic, pe bufet,
Stau vreo 3 castraveciori
Cu mirare-n ochișori:
-Vai ce castravete mare,
Verde-nchis, cu coaja tare.
-Ce-i cu el, ce-a pățit oare?
L-au uitat la recoltare?
-Am văzut eu într-o carte,
E venit din altă parte,
Fabio el se numește
Și-n Spania locuiește!

Când mami nu se poate controla
Să știi, copile, nu e vina ta!
N-o crede de îți zice cu glasul ridicat
Că nu e bine sau că ai stricat!
Tu doar înveți, nu strici nimic,
Tu faci doar bine când ești mic!
Ai timp în viață și pentru stricat,
Dar nu acum, acum doar de jucat!
Ai timp în viață și pentru „nu-i bine”
Dar nu acum, acum doar dormi cu mine!

-Cred că facem sex cam rar!
-Serios?! n-aveam habar.
-Acuși se face săptămâna
De când n-am mai scos „mașina”!
-Îmi pare rău că n-ai „condus” demult,
Facem cumva și o scoatem curând!
-Tati de ce ești mincinos
Tu nu mergi deloc pe jos!

E primăvară, cald și bine.
Îmi iau mândruțele cu mine
Și ies cu ele la plimbare,
În parc e veselie mare.
Mămici frumoase
Își plimbă bucuroase
Odorașii roz că mugurașii
Și sprinteni ca iepurașii!

O lămâie se mândrește
Că-n acreală depășește
Un pahar plin cu oțet
Lăsat de ieri pe bufet.
-Va certați pentru acreală?
Zice o pară, cu sfială,
Mai acră că mamă lui
Zice ea că nimic nu-i!

PS – soacrele de față se exclud!

Fire cărunte
Ce chestii mărunte!
Riduri mai multe,
S-acoperă toate!
Nopți nedormite,
Trec pe nesimțite!
Zile întregi în pijama,
Nici nu vreau altceva!
Zâmbetul tău,
Asta-i țelul meu!

Usturoici e necăjit.
Se simte nedreptățit:
A căzut dintr-o punguță,
Dusă strâmb de-o bunicuță,
Printre frezii și lalele,
Trandafiri, zarnacadele
Și atunci a constatat
Că el miroase ciudat.
-Te rog Doamne, dă-mi și mie
Miros fin de iasomie!

Hai la masă puișor!
(nici un sunet în decor)
Te rog mergi la papucei!
(mai bine vorbesc cu ei)
Închide, pui, televizorul!
(încă mai aud sonorul)
Hai, te rog, la pijamale!
(cred că vorbesc prea agale)

Foșnăit de ciocolată:
Ce-ai acolo?(aud îndată)

Bâzâici îi povestea
Albinelei, mama sa,
Cât s-a speriat de tare
De o floare mișcătoare.
-De cea galbenă tu spui?
Păpădia aia-i pui!

-Sunteți curați și îmbrăcați,
Timpul perfect să va culcați.
-Dar ne e foame, un pic așa,
-Bun, hai să păpați ceva!
Acum c-aveți burtică plină
Să-i spunem somnului să vină!
-Dar săracii dințișori?!
-Hai să-i spălam, dragi puișori!
-Dar nu i-am dat pupic lui tata
-Îi dăm pupic și apoi gata!
Mergem la somn, că e târziu,
Ce oră e nici nu mai știu!
-Eu aș mai bea puțină apa,
-Pe mine mă mănâcă-o pleoapă
Și aș vrea altă pijama,
Asta nu-i preferata mea!
-Dar vouă nu vi-i somn deloc?
Că eu aș adormi pe loc!