Categorie: Poezii

Pentru tine, pui iubit,
Două lucruri îmi doresc:
Să fii bun și fericit
Cu astea o să mă mândresc!
Poți să fii orice ți-ar place
Eu te voi încuraja
Și de-i ceva ce nu poți face
Oricând te voi ajuta!

Oamenii mari ar trebui
Să meargă din nou la grădiniță, știi?!
Să-nvețe să se joace,
Să râdă și s-adoarmă-n pace
Cu gândul la ponei și la păpuși,
Nu la chei pentru închise uși!

M-am săturat de stat în baie,
Visez să fiu pe un birou o foaie,
Ori într-un bar un șervețel,
Chiar și o batistă într-un buzunărel.
Nici nu mai zic de-aș fi filă de carte,
O etichetă glam la o rochie aparte,
Sau într-o ramă să fi fost o poză,
Dar dintre toate formele de celuloză
Doar eu sfârșesc în toaletă,
Murdară, deși stau lângă chiuvetă!

Doi căței de usturoi
Tachinează un rățoi:
-Ce-i cu tine despuiat,
Și penit, și porționat?
Uite oala-i pregătită,
Cu legume garnisită.
-Râdeți, dar nu râdeți bine
Veți veni și voi cu mine.
Nu sunteți atenți defel
Scrie-n titlu „ostropel”!

-Cât eram când m-am născut?
Am crescut puțin sau mult?
-Vezi păpușa de colea?
Cam atât iubirea mea!

Crești atât de repede
Că îmi nărui visele
Că toate bălțile din viață
Te voi putea trece în brațe!

Ce agitație în poieniță
E zi de serbare azi la grădiniță.
Toți se pregătesc cu încântare.
Doar Martinel plânge de supărare:
-Eu mă tot spăl, dar în zadar,
Nu pot fi ursul polar!
Dați-mi alt rol, vă rog frumos,
Nu pot fi lupul fioros?
Sau o panteră înțeleaptă?
Ori hiena încruntată?
-Am o idee, zice o albină:
Ce-ar fi să faci o tumbă în făină?!

Bondărel citește-o carte
-Vreau să merg la facultate!
Demonstrez eu tuturor
Că pot fi de ajutor!
Vreau s-ajung că o albină
Să fac miere în stupină!
-Dragul meu tu ești bondar
Nu învața în zadar!
Poți zbura și zumzăi,
În nici un caz nu poți munci!
-Vai tăticule, ce spui?!
Munca vine bine orișicui!

Un pui de veveriță
Și doi de cintezoi
Se ceartă-n poieniță
Pe motivul „ba la noi”!

-La noi în cuib e armonie,
Zice un pui de păsărică.
-Doar dragoste și veselie
E la noi în scorburică!

-Plutește-n aer doar iubire
Adaugă al doilea pui.
-Mai mult dor și dăruire
Ca la veverițe nu-i!

Un cuc trist și singurel,
Stă-n copacu-nvecinat
-Mă duc la ei! Iși zice el,
Sătul de atâta certat.

-Nu vă mai certați atât,
Bucurați-vă mai bine!
Și împărțiți numaidecât
Iubirea voastră și cu mine!

Rica Fluturica învață să zboare.
Mama ei o strigă de pe altă floare:
-Hai vino la mine, dă din aripioare!
-Nu vin, ești departe, îmi e frică tare!

-Rica amintește-ți, ți-am desenat cu creta.
Nu te poți lovi, ai pe cap cascheta,
La aripi protecții, la gât amuleta.
-Mami, eu prefer… să merg cu bicicleta!