Categorie: Poezii

Hipo e nedumerit
Dacă eu sunt mincinos,
Căci Pinochio a mințit
Și eu îi păream năsos.

Nu mint eu deloc amice!
Sunt sincer și jucăuș.
Iar la asta trompă-i zice
Și e para mea de duș!

Norișori cu piciorușe
Și la gât cu clopoțel.
Nu-s ele chiar jucăușe
Și-s păzite de-un cățel.
Că stă lupul si pândește
Dorindu-și a lor blăniță
Și visând că împletește
Ciupicei moi din lâniță.

Zău că înțeleg prea bine
Când adulții spun ca ești
Un prieten de minune
Chiar de nu știi să vorbești.

Îmi ajunge că ești vesel
Și te joci mereu cu mine,
Sau că m-aștepti cumințel
Să îți dau un pic de pâine.

Am încredere în Biță
Fiindcă el nu m-a mușcat
Chiar de l-am tras de codiță
Când l-am luat la-mbrățișat!

Cuțu Biță-i și deștept,
El și gândul mi-l ghicește:
Arunc mingea si aștept
Mi-o aduce ștrengărește!

Nu mai spun că la mâncare
Nu-i deloc pretențios.
Nu vrea o friptura mare,
Îi ajunge chiar si-un os!

Gâgă-i un gândac poznaș,
Locuiește la oraș
Și i se pare asa haios
Că multi îl cred periculos.

Că să iasă harmalaie
Când intră cineva în baie
Atunci, țop apar și eu
De aici, de sub bideu.

Ce mă amuz când speriații
Doamnele, dar și barbatii
Nu știu din baie cum să iasă,
De parcă-ar fi în altă casă.

Un locatar tot mi-a scăpat,
Și a rămas nesperiat.
E vorba de un băiețel
Care poartă pemperșel.

Mică, verde, sperioasă,
Se teme de câini și coasă
Că pot să muște ori să taie
Din codița ei vioaie.

Lasă-mă-n pace! Te previn!
Am rude ce în ajutor îmi vin:
Vărul meu de lângă Nil
Se numește Crocodil!

Uite-o pe Rița veverița
Cum își pieptănă codița.
Merge la o reuniune
Cu tematica „alune”.

Gata, coada e stufoasă
Veverița e frumoasă,
Și discursu-i pregătit
Să vedem cine-a venit!

Cerbul stă în primul rând,
Mistrețul ajunge curând,
Ursul e și el prezent,
Doar iepurașul e absent!

Alo, Rilă, tu nu vii?
Întrunirea-i astăzi, știi?
Eu vă rog să mă chemați
Când de morcovi discutați!

O floare și un arici:
Floricică, vrei să-mi zici
Cine a venit aseară
Să te parfumeze iară?
Zău c-aș vrea să am și eu
Un pic din parfumul tău!
Dacă mă lipesc de tine,
Oare-o să miros mai bine?
Te rog mult, nu mă atinge
Țepii tăi se vor înfinge
În frunze și în petale,
Dar mirosul dumitale,
Va rămâne fix la fel
Floare sunt, nu parfumel!

Colorate țipător,
Stau întinse pe covor
Pregătite de-aventură
O lume-n miniatură.

În lumea de pe covor
Totul este mai ușor:
Hainele-s mereu curate,
Vasele mereu spălate.

Mașinuțele-au benzină,
Casele cămara plină,
Fluturii-s nemuritori
Iar poneii zburători.

De lumea lor nu ar fi mută,
Ar cere-n cor o parașută.
Prichindeii cred, se pare,
Că pot toate ca să zboare!

Pisoiaș, tu mi-ai păpat
Lăpticul ce l-am lăsat
Să se facă iaurțel
Aici lângă scaunel?
Mâine la micul dejun,
Bunicuței o să-i spun
Că e clar doar vina ta
Că nu am eu ce papa!
Iar bunica o sa-mi zică
Că îmi da niște brânzică,
Pisoiaș buclucaș,
Mâine te las fără caș!

Ce tot bâzâie pe-aici?
Întrebă puiul de-arici.
Păi, se-aude un țânțar,
Vrea să ne înțepe, dar,
El nu știe că noi doi
Avem țepișori pe noi!
Pe țânțar l-am învățat
Cum e să fii înțepat!