2 copii

Inainte sa devin mama m-am documentat asiduu despre cum se cresc copii. Mi-am facut un plan despre cum ii voi creste si in mare parte l-am respectat. Din experienta mea cu cei doi pitici am tras o concluzie despre care sunt cele mai importante 3 lucruri din viata de zi cu zi care ne fac copii sanatosi, linistiti, veseli: program, aer curat, comunicare.
Nici una nu costa, nici una nu e teribil de greu de respectat, iar combinatia lor – succes garantat.
Noi acordam o mare importanta programului copiilor. Cei mici se trezesc la aceeasi ora(singuri), papa la aproximativ aceleasi ore, iau gustari la aceleasi ore, dorm de pranz la aceeasi ora si merg la nani seara mereu la ora 21:00. Uneori e greu sa iti programezi treburile/iesirile/vacantele/vizitele in functie de programul lor, dar, ganditi-va asa: un copil odihnit, care a papat cat si cand trebuie, este mai putin mofturos! Moftureii, din punctul meu de vedere, sunt aspectul cel mai greu de tolerat din viata unei mamici, ori daca ii reducem nu poate fi decat de bine.
Copii mei ies afara zilnic, doar daca ploua cu galeata sau e ceata persistenta nu iesim, in rest luam aer curat macar o data pe zi. Am avut noroc sa gasim o gradinita unde joaca in aer liber face deasemenea parte din programul zilnic. Fie iesim in curte si ne jucam cu mingile in iarba, coloram pietre cu carioci, ne plimbam cu trotineta, scriem pe pavele cu creta. Ori ne plimbam prin zona. Daca e mai urat ne rezumam la terasa si la o carte de colorat. Fie mergem in parc, la tobogan, la papapt o inghetata, etc. Iarna sau vara se gaseste ceva de facut pe afara, macar 30 de minute.
Doamne, cat poate un copil sa vorbeasca! Nu mai zic cat pot sa vorbeasca doi! Noi i-am incurajat mereu sa comunice si le-am raspuns mereu la intrebari, chiar si celor repetitive. Nevoia de cunoastere e normala, trebuie sa ne bucure, copii nostri acumuleaza informatii, se dezvolta, cresc sanatosi! Inca nu sunt dovezi cum ca vorbitul strica, „ma doare gura” e o minciuna gogonata, asa ca nu vad de ce sa nu-i ajutam sa cunoasca tot ce vor ei… si mai sunt si haiosi cu intrebarile lor simpatice – „mami, la pasarica in limba engleza se spune cioara?”!

Spor la plimbat si la comunicat! 🙂

Am doua travalii la activ si nu mi s-a parut nici unul de neindurat. La prima sarcina ma gandeam mereu cum il voi recunoaste, cum voi deosebi contractiile false de cele adevarate. Odata inceput travaliul nu a fost greu sa imi dau seama ca e adevarat si nu din cauza durerilor, initial durerile sunt doar mici crampe. Contractiile adevarate sunt regulate, incredibil de regulate. Cand au inceput sotul meu si-a deschis un document in telefon si le nota, ca sa vedem la ce interval vin. Nu imi venea sa cred ca erau la minut!!! Chiar aveam dubii ca sunt om, parea mai degraba ceva robotic, programat. Eu le-am observat de pe la 20 min la ambele sarcini, asa cum am spus initial sunt o mica jena la burtica, radiaza in spate.
La prima sarcina travaliul a fost lung cam 48 de ore, dar nimic de speriat. Medicul mi-a spus sa ma pornesc de la Piatra Neamt la Iasi cand contractiile sunt la 10 min, noi ne-am pornit de la 15, fiindca eram nerabdatori sa o intalnim. Eu am observat contractiile dupa ce seara pe la 19:00 am eliminat dopul gelatinos, ceva rozaliu si gelatinos pe hartia igienica :)). Mi-am sunat medicul si mi-a spus ca e posibil sa inceapa contractiile, peste aproximativ o ora au inceput. La 20 minute au tinut cam 5-6 ore, apoi au urmat la 15 min tot cam atat si cel mai mult au durat cele de 10-9 minute cam 12. La 15 minute am mers la consultatie, medicul a spus ca va mai dura si daca nu vreau sa ma internez sa revin cand vor fi la 5 minute. Nu am vrut, asa ca in travaliu fiind am mancat in oras, m-am uitat la televizor, am incercat sa dorm si le-am tot cronometrat. Cand am vazut ca nu se indesesc m-am pus in miscare, ture de mers mai alert prin camera, dupa 40 de min de plimbat colo-coace am ajuns la 4 min…si tup la Arcadia. M-au conectat la un aparatele care masoara contratiile si urmareste semnele vitale ale bebelusului si am asteptat sa mai cresca dilatatia. Aaaa, dilatatia, nu am spus nimic de ea. In timpul travaliului colul se dilata pentru a favoriza nasterea naturala. Expulzia are loc cand colul atinge dilatatia 10. Cand contractiile erau din 15 in 15 minute colul era inca rigid, iar dilatatia 1. Intre timp mi s-a facut clisma, un procedeu deloc dureros. Odata cu micsorarea timpului dintre contractii, dilatatia creste, astfel ca in momentul cand contractiile au ajuns la 3 minute, dilatatia era 8, am fost dusa in sala de nasteri unde mi s-a facut, asa cum stabilisem initial, anestezie epidurala. Nu prea am avut timp sa vad ce efect are fiindca in 10 min dilatatia era buna, bebe era pregatit sa iasa, asa ca am nascut imediat.
La a doua sarcina contractiile au inceput fara pierderea dopului gelatinos. Pur si simplu le-am sesizat si am inceput cronometrarea. La nici una din sarcini nu mi s-a rupt apa. Ruperea membranelor a facut-o medicul in sala de nasteri si desi se face cu un ac urias nu simti nimic, nimic. La al doilea travaliu am ajuns la maternitate cand contractiile erau la 10 minute, colul rigid, dilatatie 1. Am facut clisma iar apoi am mers pe mana medicului si mi s-a pus o perfuzie cu oxitocina care a grabit travaliul. Cam in doua ore am urcat in sala de nasteri, epidurala si am asteptat sa se intensifice contractiile si sa cresca dilatatia. Am fost intrebata cum am resimtit perfuzia cu oxitocina. In nici un fel, doar au crescut contractiile in intensitate. Cat timp am avut perfuzia am fost conectata la aparatul care monitorizeaza bebelusul si contractiile, iar medicul a stat pe canapea langa mine. Dna. Dr. Cacicovschi e foarte rabdatoare, desi dilatatia era buna mi-a spus ca vom incepe sa impingem doar cand simt eu bebelusul suficient de jos, asa ca am asteptat cam 1 ora. Cele care au norocul sa nasca la Arcadia cu dna. Dr. Cristina Cacicovschi vor sti exact ce au de facut, practic mi-a aratat cu mana unde voi simti o presiune cand e cel mai bun moment ca sa imping.
Cam asta imi amintesc eu despre travalii, nu mi s-a parut nimic horror, iar la al doilea copil cand am avut timp sa vad „puterea” epiduralei chiar ma simteam prost ca urmeaza sa nasc si nu ma doare nimic, desi monitorul arata peste 100 intensitatea contractiilor. Multumiri intreg personalului de la Arcadia, cu totii m-au facut sa ma simt in siguranta si au avut grija de mine de parca ma cunosteau.

Fara frica,
Florentina

Ambii nostri copii au fost programati. Adica ne-am pus de acord ca vrem un bebe, respectiv ca mai vrem unul si am trecut la actiune. Din fericire am reusit de ambele dati sa raman insarcinata din pima incercare. De ce nu am lasat venirea unui copil la voia intamplarii? Am vrut sa ne asiguram ca vom putea sa ii oferim cam tot ce ar putea avea nevoie, ca va avea casa lui (desi e supraestimata si chiar gresita ideea ca o casa a ta iti aduce linistea – o sa detaliez subiectul intr-un post viitor) si, de ce nu, sa ne fi bucurat de tinerete. Poate e gresit modul nostru de a gandi in privinta asta, dar astia am fost si suntem si nu regret abordarea :). Un alt motiv pentru care mie mi s-a parut important sa stiu ca as putea fi insarcinata tine de siguranta sarcinii si sanatatea bebelusului din burtica. Nu-mi inchipui ce paranoia as fi fost daca as fi aflat de sarcina pe la 4 luni – „Daca am luat mai stiu eu ce medicament, daca am fost la dentist si am facut anestezie, am facut curatenie cu cine stie ce substante, etc.”
Cum am facut? Mi-am tinut mereu o evidenta a menstruatiei, am in telefon un tabel cu data la care imi vine menstruatie luna de luna. La mine a fost mereu regulat, la 28 de zile. Am calculat perioada fertila, adica ovulatia. La ciclu de 28 de zile ovulatia va fi in ziua 14, la unul de 29 de zile in ziua 15, la unul de 30 de zile in ziua 16, si tot asa. Spre exemplu daca in luna martie am avut ciclu pe data de 8, in luna aprilie ar trebui sa am menstruatie incepand cu data de 4, iar ovulatia pe data de 17 aprilie, adica luam in calcul pentru conceptie zilele 15, 16, 17, 18 aprilie. Am luat in calcul doua zile inainte de aceasta data si doua zile dupa. Inainte deoarece spermatozoizii supravietuiesc cateva zile in mediul vaginal, asa ca m-am gandit sa fie cativa acolo cand ovulul va fi gata si doua zile dupa in caz ca ovulatia apare cu intarziere. Nu am incercat cine stie ce pozitie speciala, nu am stat cu picioarele pe pereti, nu am facut nimic altceva sau altfel decat sex. 🙂
Odata treaba facuta ramane sa asteptam rezultatul. Cat? La prima sarcina eu am asteptat pana in ziua cand trebuia sa imi vina menstruatia, adica 2 saptamani. In dimineata zilei cu pricina, am folosit testul de sarcina, Surecheck, conform intructiunilor de pe ambalaj si am primit vestea cea mare. A fost un moment tare special care mi-a ramas bine intiparit in minte, niste emotii pe care nu le-am mai trait pana atunci. La a doua sarcina nu am avut rabdare pana in a 14 a zi asa ca l-am facut cu doua zile mai devreme, tot Surecheck, si s-a pozitivat frumos cu doua dungulite.
Daca am avut simptome pana sa fac testele? Da, senzatie de exces de saliva in gura, gust metalic si usoara greata, deasemeni o senzatie pe care nu as putea sa o caracterizez exact, poate amorteala sau intepaturi mici in zona ovarelor. M-am intalnit cu simptomele acestea la ambele sarcini, asa ca la a 2 a as fi bagat mana in foc ca a fost cu noroc.
Mi-a placut sa raman insarcinata si ma refer la intrega „procedura” de la stabilirea perioadei la citirea rezultatului. Noi am asteptat dungulitele impreuna si a fost foarte frumos si emotionant.

Spor la treaba! 🙂

Desi ambele sarcini au fost frumoase, cea cu prima fetita o cataloghez ca fiind cea mai fericita perioada din viata mea. Ma simteam atat de bine, radiam, emanam bucurie. Nu am avut nici un fel de probleme in sarcina, vorbesc de ambele. Totul a decurs ca la carte. Ca si parti mai putin frumoase am sa amintesc greturile de la prima sarcina, durerile de cap de la inceputul ambelor sarcini si mersul la baie des, prea des, din ultimul trimestru. Pentru ca sunt din Piatra Neamt am ales sa imi fie urmarita sarcina in primele 8 luni la un clinica Antares de catre dl. dr. Romulus Caranfil si multumirea a fost deplina la ambele sarcini. Am facut in Piatra Neamt investigatiile periodice pana in saptamana 32 iar pentru celelalte si pentru nastere am ales Maternitatea Arcadia din Iasi si respectiv pe dna. dr. Cacicovschi Cristina, si din nou alegerea s-a dovedit a fi excelenta.
Greturile din prima sarcina apareau doar dimineata, de cum deschideam ochii, s-au materializat de multe ori cu voma (de aceea aveam mereu la indemana o punguta de unica folosinta) dar nu mi s-au parut de neindurat. Stiam ca o sa vars cand mi se umplea gura de saliva, dar treceau repede si in timpul zilei nu mai aveam probleme. Au tinut cam pana in luna a 4 a si apoi nu au mai aparut. Neutralizam greturile cu o felie de paine prajita, pe care mi-o aducea sotul, o mancam asa intinsa si apoi in 10 minute eram apta de dat jos din pat fara probleme 🙂
Durerile de cap in sarcina cam urate fiindca medicul mi-a recomandat sa nu iau nimic pana in luna a 3 a. Ba mint, puteam sa iau no-spa, dar la mine nu functiona. Asa ca stateam linistita in pat, dormeam cat de mult puteam si treceau pana la urma. Dupa 3 luni am avut voie sa iau paracetamol si imi treceau imediat.
Despre analizele si controalele din timpul sarcinii. Am mers pe mana medicului si am facut analizele uzuale, ecografii lunar, morfologii si dublu test…cam atat. Dl. Dr. Caranfil este foarte priceput in „manuirea” ecografului. La dumnealui un ecograf dureaza minim o ora. A fost atat de priceput incat primul copil l-am nascut exact in ziua calculata de dlui iar pe al doilea cu doua zile mai devreme de data probabila a nasterii. Am aflat sexul copilului la 14 saptamani in ambele sarcini. Nu am avut nici o presimtire despre ce va fi, calendarul chinezesc a gresit de ambele ori, am asteptat pana medicul a vazut cu siguranta ce e si ne-am bucurat ca avem 2 fetite. E minunat sa ai fetite, desi probabil mi s-ar fi parut la fel de minunat si daca aveam baitei :).
Cat m-am ingrasat in sarcina? La prima sarcina am luat 13 kg si fetita a avut 3,4 kg, la a doua sarcina doar 9 kg iar bebe a avut doar 3 kg (tare mitica mai era, as fi preferat sa mai pun eu 5 kg si ea 500g fiindca prea parea de jucarie). Nu stiu de ce am luat atat de putin la cel de al doilea bebe, banuiesc ca statul cu primul copil s-a simtit. Eu sunt oricum slabuta, la ambii copii am plecat de la 49 de kg. Totusi nu am avut nici un fel de probleme cu spatele, picioarele, am mancat cat am vrut si cam ce am vrut, nasterile au fost naturale si fara probleme, copilasii de nota 10, deci kg putintele acumulate nu i-au afectat.
Alimentatia din timpul sarcinii. Spun cu mandrie ca avem obiceiuri culinare sanatoase asa ca nu a fost necesar sa imi modific prea mult obiceiurile culinare in timpul sarcinii sau pe perioada alaptatului. Nu consumam carne de pasare sau porc din comert, nu consumam produse semipreparate, cumparam carnita de vita proaspata, peste si fructe de mare proaspete, prosciutto crudo pentru pofte, cu carnea de pasare, iepure, ied, miel ne mai ajuta strabunicii sau vecinii. Nu consumam fructe si legume din Turcia, copiii nostri mananca foarte rar banane(sunt niste fructe triste, bananul rodeste o data pe an, ce gasim in comert sunt fructele coapte artificial cu ajutorul diferitelor substante), pentru citrice avem o sursa care le aduce din Grecia in sezon, tot de la el si ulei de masline. Mancam fructe de sezon – primavara cirese, capsuni, caise; vara piersici, zmeura, afine, prune, visine; toamna struguri, mere, pere si iarna mere, pere, citrice safe. Completam cu migdale, prune uscate, afine si zmeura de la congelator, compoturi si dulceata din beci. Fara paine din comert si fara faina alba. Avem un aparat de paine, cumparam faina integrala si alaturi de drojdie, sare, zahar si ulei ne facem panita, o data la doua zile. Fara lactate din comert. Avem abonament la vacuta unui vecin, facem in casa branzica, lapte batut sau kefir, cumparam cas si urda de la o stana in sezon. Produse apicole de la apicultor. Fara sucuri dubioase, fara dulciuri dubioase, exista variante mai putin „euritizate”, spre exemplu Nutela, batoane cu susan si miere, ciocolata de calitate, biscuiti Libnitz, rondele de orez sau grau cu glazura de cacao, etc. Cand timpul ne permite facem prajituri sau le cumparam de la Pravalie. Acum sa nu credeti ca nu mancam deloc bazaconii, mergem si noi la fast-food, dar mai rarut, mai pacatuim cu cate o napolitana sau alte prostiute, doar ca, destul de rar. Si excesul de bio poate face rau, o sa va povestesc cu alta ocazie cum a devenit prima fetita alergica la lactate.
Hormonii de sarcina. I-am simtit din plin la a doua sarcina 🙂 Tare sensibila devenisem. Tati radea de mine „hai plangi un pic!”. Plangeam din orice si eram cam morocanoasa, de asta am trecut prima sarcina in varful clasamentului „sarcina mea preferata”.
Cum e sa fii insarcinata si sa ai deja un copil de un an si jumatate? Ceva mai greu, dar nu considerabil :)). Nevoile copilului din fata mea primau mereu in fata celui din burtica, poate nu e drept ca am simtit asa, dar nu puteam sa ma opresc din a ma juca chiar daca eram obosita sau sa o tin in brate, am tinut-o in brate chiar si in noapte in care am mers sa nasc. Din fericire asta nu ne-a adus probleme. I-am explicat cand burtica a devenit mai proeminenta ca e o fetita mica acolo care va fi surioara ei si pe care o sa o aducem acasa cand va creste suficient. M-a intrebat cum o cheama :)). Vestea a lasat-o rece, la fel si primele 2 luni a lui bebe mic in casa noastra, ea avea alte griji, stiti voi jucarii, culori, ceva prajiturici, baloane, etc. – lucruri cu adevarat serioase.
Primele miscari – pe la 5 luni. Apoi bebeii miscau zilnic, zdravan, uneori chiar dureros(nu foarte). Nu am contorizat de cate ori pe zi miscau. Daca nu imi dadeau nici un semn, sau nu eram eu atenta la miscarile lor, ma intindeam pe pat si mangaiam burtica si apareau si saltaretii. Se mai simtea tare haios cand sughitau! Noi avem multe filmulete cu dansul fetitelor cat erau in burtica, o sa le revad cu drag candva, cand o sa am timp :).
Vergeturi? Nu a fost cazul, burticile nu au fost atat de mari si oricum am folosit ulei de migdale la ambele sarcini.
Important mi s-a parut ultimul control, cel din ultima luna, facut cu doua saptamani inainte de data probabila a nasterii. Implica analize de sange, urina, exudate (inclusiv pentru cei care urmeaza sa viziteze bebelusul la spital), control gineco+analize secretii, un control la cardio, ecografie bebe, o intrevedere cu anestezistul si una cu neonatologul. Acum veti semna daca bebe va primi vaccinurile care se fac in primele zile de viata.
Varice, hemoroizi in sarcina. Din fericire picioarele mele nu au avut de suferit in timpul sarcinii, in schimb la ambele sarcini am dezvoltat hemoroizi. In timpul sarcinii nu m-au deranjat, dar in prima saptamana dupa nastere m-au durut groaznic, la ambele nasteri. Initizal durerile le calmam cu supozitoare diclofenac, apoi dupa ce am nascut al doilea copil am incercat un remediu mai neconventional – miere, local. In afara de faptul ca durerile se calmeaza, pur si simplu vindeca. Nici nu ar trebuie sa mai specific ca mierea ar trebui sa fie naturala, cumparata de la apicultor, nu din magazinul de la parterul blocului.
Sanii? In cazul meu nu s-au modificat in timpul sarcinii, poate au crescut putin in ultimul trimestru, dar nu semnificativ. Au fost mai mari, cam cu un numar pe toata perioada alaptarii, dar odata oprit alaptatul au revenit la dimensiunile initiale, din pacate! :).

Sarcina placuta mamici cu burtici!
Florentina

Primele mele randuri sunt despre iubire. Noi ne trezim si mergem la nani iubindu-ne, ne spunem „te iubesc”, ne pupam, ne dragalim, ne imbratisam. In familia noastra iubirea e la vedere, nu-i nici un secret sau vreo rusine. Mie parintii nu mi-au spus niciodata „te iubesc” si nici nu mi-au aratat-o prin gesturi. Am presupus, si presupun in continuare, ca totusi ma iubesc doar ca nu mi-o arata.
Fetitele mele se trezesc cu pupici si cu „buna dimineata, te iu!”, primesc „confirmari” de dragoste pe tot parcursul zilei, si ele la randul lor ne „rasplatesc” cu declaratii si demontratii de afectiune. Seara nu se poate fara pupic de noapte buna!
Mai greu a fost sa le facem sa se iubeasca si intre ele, ma rog, de iubit se iubesc, ca n-au ce face, doar ca jucariile si caracterul aprig cu care au fost inzestrate ambele, le fac sa mai uite de iubire. Acum se pupa si ele de mama focului, se tin de manuta cand stau in scaunelele lor in masina, isi spun „te iu” din senin, dar a trebuit mai intai sa trecem prin lectia „La noi in casa nu se da bataie!”. La lectia asta fetita cea mare mi-a zis intr-un mod serios si candid „Doar afara se da!”, „Nici afara, nici nicaieri, bataia e ceva rau!”, „Si certatul nu e rau?”(e isteata!) „E rau si certatul, dar mai il folosim in scop educativ!”.
Va spun, sincer, ca nu exista ceva pe lume care sa-mi faca inima sa creasca mai tare, si ochii sa mi se umezeasca de drag si de bucurie, decat momentele lor de dragaleala. Asta e unul din avatajele de a avea 2 copii!

Cu iubire inainte!