Ieri am vazut primii ghiocei de anul acesta si asta mi-a amintit de un episod tare haios din categoria „la primul copil”:
Acum 8 ani, tot cam pe vremea asta, imi aduce sotul un buchet cu ghiocei. Natalie avea cam 3 luni… si cand am vazut ghioceii aceia asa frumosi, ce-mi trece prin cap – ia sa-i fac o poza dodoloatei cu ghioceii ca sa le-o trimit parintilor si bunicilor! Zis si trecut la treaba: iau copchilu’ ii schimb pampersul(de parca s-ar fi vazut daca are sau nu ceva in el, da’ na, primul copil – totul trebuie sa fie perfect!), o imbrac frumos, ii prind si o moata cu cei 3 cm de par care ii avea, o pun in patut, aduc ghioceii, iau un ghiocel si i-l dau in manuta mica si pufoasa si imi dau seama ca ar da bine si ursuletul de plus in cadru asa ca ma intorc dupa Martinica si… cand ma intorc la protagonista sedintei foto vad ca ghiocelul nu mai avea ghiocel – a ramas in coada goala!
M-am albit la fata, m-au trecut sudori reci si palpitatii puternice! Prin buzicile mici si rosii ca o visina i se zarea o bucata de ghiocel! Bag mana repede si scot vestitorul primaverii din gura copilului! Apoi imi strig sotul si cu voce gafaita de spaima ii spun intamplarea:
-Suna pediatrul zice el!
-Da! Sun!
… si sun:
-Alo, doamna doctor?
-Da, doamna Apreutesei, ce s-a intamplat?
-Fetita a mancat un ghiocel!
-Cum sa manance? Ca are 3 luni?
-I l-am dat in mana si l-a bagat in gura si acum e ud de saliva!
-Deci l-a mancat sau doar l-a bagat in gura?
-L-a bagat in gura si eu l-am scos!
-L-ati scos pe tot?
-Nu stiu! Pare intreg! E toxic?
-Nu stiu, nu cred, nu am mai avut nici un caz de acest gen! Dar sigur nu l-a mancat, e prea mica sa poata inghiti…ghiocei! Incercati sa vedeti daca mai are in gurita bucati de ghiocei!
-Nu mai are, ma asigura sotul care a cercetat-o bine! si floricica e intacta, nu lipseste nici o parte!
-In acest caz linistiti-va! Eu o sa ma interesez si daca este toxic!
-Multumesc!
-La revedere! Mai bine nu ii mai dati flori in manuta!
Am aflat apoi ca florile de ghiocei nu sunt toxice, in schimb bulbul lor da… zic ca poate intereseaza pe cineva! 🙂
Inca imi plac ghioceii, inca ii primim cu drag in casa in fiecare primavara si mereu ne amintim de episodul cu gustatul ghiocelului, acum stiu si fetele povestea si tare se mai amuza cand ne-o amintim.
Asa e la primul copil, cu peripetii multe!
Florentina