Moșule am fost tare cuminte,
Am papat și am ținut minte
Cântecelul lung de la serbare
De accea am o rugăminte mare
Te rog lasă-mi sub brăduț
În cutie veselă de cadouț
O pereche de pantofei
Cum are mami, dar mai mititei!
Și fiindcă mama mereu are
Și o poșetă asemanatoare,
Adu-mi și mie o poșețică
Cum are ea, dar mai mititcă!
Moșule ce să mă fac?!
Moșule ce să mă fac,
Vezi poșeta aia albă din copac?
E a mamei și acolo ea ținea
Siropul acela amar din care îmi dădea
De câteva ori pe zi
Fiindcă am răcit să știi.
Și ultima dată, Moșule, n-am mai rezistat
I-am luat poșeta și… pe geam a zburat!
Acum mami se-nvârte năucă prin casă
Vorbește cu tati la telefon și e nervoasă!
Ea crede că a uitat-o ieri în magazin
Și tati o roagă să aștepte puțin
Să termine o ședință importantă
Și apoi să îi caute în magazin poșeta uitată!
Eu am vrut să ud florile
Moșule lămurește-mă pe mine,
Nu-nțeleg ce n-am făcut bine:
Am vrut să ud florile din casă,
Am luat o caniță mică și frumoasă
Și am luat apă de la baie, din toaletă
Și cu o precizie nu chiar perfectă
Și am turnat la florile din bucătărie,
Apoi la cele din sufragerie,
Dar, de la atât cărat puțin pe jos am udat
Și mami a alunecat!
Frici de mămici
Dă Doamne să nu se răzgândească și să scrie altă scrisoare
Fiindcă eu tocmai am dat comanda aia mare!
Și mă pune tati să-i trimit scrisoarea înapoi copilului
Și iar îmi zice că Mosu’ se dă mare pe salariul lui!