Știu mami că-ți este greu
Fiindcă eu plâng mai mereu,
Dar ce să fac dacă sunt mic
Și nu știu să spun nimic?!
Știu doar să plâng și să zâmbesc
Și pe tine să te iubesc!
Norocoasă
O liniște apăsătoare,
O inimă ce nu tresare,
O minte goală, fără gânduri,
O rugăciune fără multe rânduri.
O viață fără copii
Cam așa ar fi, să știi!
În schimb inima ta tresaltă
Și mintea ți-e într-una ocupată,
Și-n casă pui-ți chicotesc,
Și-n rugăciune ai pentru ce zice mulțumesc.
Sper că știi cât ești de norocoasă:
Asta înseamnă o viață frumoasă!
Îți mulțumesc copile
…pentru diminețile cu parfum de bebeluș,
Pentru cârlionții tăi nuanța gălbenuș,
Pentru că mi-ai sădit în suflet împlinirea
Și mi-ai pictat pe față fericirea.
Îți mai mulțumesc pentru șamponul delicat
Pe care azi la duș ți l-am împrumutat,
Și pentru biscuiții fără porcării,
Pe care ți i-am terminat fără să știi.
Îți mulțumesc că nu mănânci tot grișul dimineață
Grișul tău burtică mi-o răsfață,
Și îți mai mulțumesc fiindcă m-ai învățat
Că șervețelele de bebeluș sunt bune la făcut curat!
Unde au butonul?
-Alo, doamna doctor? Am o întrebare!
-Ce s-a întâmplat, încă vă mai doare?
-Nu mă doare nimic, doar nu reușesc
Butonul de oprit la bebe să-l găsesc!
Știți, doamna doctor, tare bine-ar fi
Dacă din când în când l-aș putea opri!
Atâta energie eu n-am mai văzut,
Practic n-am mai dormit de când l-am născut!
Și mă întreb acuma – oare așa e el?
Sau poate din greșeală i-ați pus un Duracel!
Mai ieri
Mai ieri mă întrebăm cum o să te cheme
Și astăzi facem împreună teme.
Mai ieri îți dădeam țițică
Și azi îmi zici „pot singură, nu mai sunt mică!”.
Mai ieri îmi căutai mână pe alei
Și azi strig după tine „căciula nu ți-o iei?”.
Mai ieri te țineam c-o mână, atât erai de mică,
Și-acuși-acuși ai să îmi spui că voi fi bunica!